PUS CORECT SUB CONTROL JUDICIAR – Primarul suspendat al Iasiului, Gheorghe Nichita, a scapat de arestul la domiciliu.

Primarul suspendat al municipiului Iasi, Gheorghe Nichita, este la un pas de libertate! Judecatoarea Iosefina Parvu (foto) de la Sectia Penala a Tribunalului Bucuresti a decis joi, 25 iunie 2015, ca nu se justifica masura arestului la domiciliu in ce il priveste pe Nichita astfel ca a admis cererea de inlocuire a acestei masuri cu una mai blanda, respectiv controlul judiciar. Practic, judecatoarea Iosefina Parvu a fost de acord cu argumentele expuse de aparatoarea edilului supendat al Iasiului, avocata Sandra Gradinaru (foto 2) din Baroul Iasi, in cuprinsul cereriii formulate in data de 17 iunie 2015, prin care au solicitat inlocuirea masurii arestului la domiciliu, masura dispusa prin incheierea judecatorului de drepturi si libertati din 8 mai 2015 a Curtii de Apel Bucuresti cu masura preventiva a controlului judiciar şi a decis ca edilul Iasiului sa poata parasi locuinta. Nichita ar mai putea ramane insa in arest la domiciliu daca procurorii DNA decid, in termen de 48 de ore, sa conteste hotararea judecatoarei Parvu.

–>

Primarul suspendat al municipiului Iasi, Gheorghe Nichita, este la un pas de libertate! Judecatoarea Iosefina Parvu (foto) de la Sectia Penala a Tribunalului Bucuresti a decis joi, 25 iunie 2015, ca nu se justifica masura arestului la domiciliu in ce il priveste pe Nichita astfel ca a admis cererea de inlocuire a acestei masuri cu una mai blanda, respectiv controlul judiciar. Practic, judecatoarea Iosefina Parvu a fost de acord cu argumentele expuse de aparatoarea edilului supendat al Iasiului, avocata Sandra Gradinaru (foto 2) din Baroul Iasi, in cuprinsul cereriii formulate in data de 17 iunie 2015, prin care au solicitat inlocuirea masurii arestului la domiciliu, masura dispusa prin incheierea judecatorului de drepturi si libertati din 8 mai 2015 a Curtii de Apel Bucuresti cu masura preventiva a controlului judiciar şi a decis ca edilul Iasiului sa poata parasi locuinta. Nichita ar mai putea ramane insa in arest la domiciliu daca procurorii DNA decid, in termen de 48 de ore, sa conteste hotararea judecatoarei Parvu.

Decizia CCR, aplicata in cazul lui Nichita prin analogie

Potrivit cererii depuse de avocata Sandra Gradinaru la dosarul nr. 22541/3/2015 aflat pe rolul Sectiei penale a Tribunalului Bucuresti, masura arestului la domiciliu solicitata de procurorii DNA fata de Gheorghe Nichita nu se mai impune pentru atingerea scopului prevazut de art. 202 alin. 1 Cod procedura penala, respectiv “masurile preventive pot fi dispuse daca exista probe sau indicii temeinice din care rezulta suspiciunea rezonabila ca o persoana a savarsit o infractiune şi daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata ori al prevenirii unei alte infractiuni”.

In aceeasi cerere, avocata Sandra Gradinaru a invocate şi Decizia nr.361 a Curtii Constitutionale a Romaniei, prin care a fost declarat neconstitutional arestul la domiciliu, prin aceea ca legea nu prevede termene limita in care poate fi dispusa aceasta masura in procedura de camera preliminara sau in faza de judecata.

Intrucat aceasta masura este aplicabila doar in cazurile mai sus amintite, avocata Gradinaru a invocat decizia nr.361 a CCR, considerand ca prin analogie prevederea se aplica de drept şi fazei de camera preliminara.

Prin admiterea de catre judecatoarea Iosefina Parvu a cererii de inlocuire a arestului la domiciliu, este practic a treia solutie consecutiva de control judiciar pentru Gheorghe Nichita pronuntata de Tribunalul Bucuresti.  

Aparatoarea lui Gheorghe Nichita a aratat in cererea de inlocuire a arestului la domiciliu cu masura controlului judiciar ca in cele 50 de zile petrecute in izolare “s-au schimbat imprejurarile concrete ale cauzei ce au determinat luare acestei masuri”.

Mai exact, avocata sustine ca acuzatiile procurorilor anticoruptie nu isi gasesc fundament legal, din moment ce invinuirile aduse lucratorilor de la politia locala nu intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu, intrucat activitatile de supraveghere nu intra in atributiile de serviciu ale acestora.

In atare conditii, sustine Gradinaru, nu se poate retine infractiunea de instigare la abuz in serviciu, lucru stabilit chiar şi de practica unanima a instantelor nationale, “potrivit carora actul indeplinit trebuie sa intre in atributiile de serviciu ale functionarului, in caz contrar fiind exclusa raspunderea penala”.

Iata care au fost argumentele expuse de avocatii lui Nichita in cererea de inlocuire a arestului la domiciliu cu masura controlului judiciar:

“Daca am admite ipoteze procurorului, ar insemna ca orice activitate indeplinita in timpul programului de serviciu de un functionar public, distinct de atributiile de serviciu prevazute in fisa postului, ar trebui incadrata juridic ca un abuz in serviciu, ceea ce este absurd şi ar trimite in derizoriu notiunea de infractiune de serviciu.

Chiar in contextul in care s-ar fi folosit de bunuri ale unitatii angajatoare, aceste fapte nu ar atrage o raspundere penala ci una disciplinara şi patrimoniala, in cazul de fata putand fi atrasa o eventuala raspundere disciplinara. (…) Ori, urmarirea numitei Samson Adina Mihaela şi implicit a persoanelor cu care aceasta s-a intalnit – activitate la care se presupune ca a instigat Gheorghe Nichita, este evident (asa cum reiese şi din fisele de post atasate de procuror la dosar) ca nu intra in atributiile de serviciu ale politistilor locali şi nici ale functionarilor publici implicate in activitatea de supraveghere a acesteia. (…)

Chiar in ipoteza sustinuta de procuror, potrivit careia ar fi intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni, din declaratiile politistilor audiati in data de 28.05, rezulta ca acestia ar fi autorii presupusei infractiuni de abuz in serviciu, fata de care nu s-a formulat nicio acuzatie, iar instigatorii ar fi Avirarei şi Hilboceanu, fata de care s-a dispus masura preventive a controlului judiciar.

Din perspectiva faptului ca Gheorghe Nichita se afla in arest la domiciliu, observam ca ne aflam intr-o situatie de inechitate in fata legii, avand in vedere ca din probele administrate, respectiv declaratiile martorilor audiati in data de 28.05 rezulta ca politistii au fost rugati de Hilboceanu Liviu (cercetat in stare de libertate) sa o supravegheze pe numita Samson şi niciunul nu sustine ca i-ar fi trasat primarul vreo dispozitie in acest sens.

Toti martorii audiati au sustinut ca nu au fost constransi in vreun fel de primar sau de sefii politiei locale, ca veneau uneori cu masina personala şi din timpul liber, niciun martor nu a spus ca deconturile se faceau din bani publici. (…)

Prin urmare, nu exista niciun mijloc de proba care sa demonstreze ca folosirea logisticii, a resurselor financiare şi umane ale institutiilor statului pentru un interes personal al lui Gheorghe Nichita s-a facut in exercitarea unor atributii de serviciu, astfel incat instigarea facuta de acesta nu poate viza aceasta incractiune. Din declaratiile martorilor audiati atat din cadrul politiei locale cat şi ale detectivului Bacioi Ion rezulta ca martora Samson era urmarita dupa finalizarea programului din Primarie de catre o societate de detective particulari.

Mijloacele de proba administrat nu cuantifica nici macar cu titlu provizoriu paguba materiala cauzata, nefiind administrate nici mijloace de proba care sa demonstreze provenienta sumelor de bani cu care au fost platiti cei care puteau furniza informatii relative la persoanele urmarite.

Pentru retinerea pericolului, procurorul ar fi trebui sa demonstreze ca supravegherea martorei Samson, actelele de violenta stradala şi actele de conduita reprobabila au cunoscut o amplificare tocmai pe fondul lipsei de actiune a organelor de ordine. (…) 

Avand in vedere dispozitiile art. 242 alin. 2 C.pr.pen., conduit procesuala a lui Gheorghe Nichita, acuta pana la acest moment, a contrazis temerea ca a fundamentat luarea masurii, respectiv ca in calitate de primar va desfasura buna desfasurare a procesului penal.

Temerea ca Gheorghe Nichita va impiedica buna desfasurare a procesului penal, desi nu este intemeiata, poate fi inlaturata prin impunerea fata de acesta a obligatiilor prevazute de art. 215 C.pr.pen., respectiv sa nu ia legatura cu celelalte persoane cercetate in cauza şi nici cu martorii din dosar, aceasta masura fiind suficienta pentru asigurarea scopului prevazut de art. 202 C.pr.pen., dupa cum au apreciat in prezenta cauza şi judecatorii de drepturi şi libertati din cadrul Tribunalului Bucuresti atat prin incheierea din data de 01.05.2015 cat şi prin incheierea din data de 30.05.2015.

In ceea ce priveste necesitatea de a-l impiedica pe Gheorghe Nichita sa savarseasca alte infractiuni, respectiv existenta pericolului ca acesta sa isi foloaseasca in continuare influenta asupra functionarilor publici locali ori de continure a activitatii infractionale, o asemenea conditie nu trebuie presupusa in mod generic, ci ea trebui sa fie nemijlocit dovedita.

Gheorghe Nichita nu mai are nicio legatura cu martora Adina Samson. De la inceperea urmaririi penale şi pana la privarea de libertate Gheorghe Nichita nu a intreprins nicio actiune pentru obstructionarea sau tergiversarea anchetei penale, dimpotriva a luat masuri prin dispozitii de primar pentru a fi respectate obligatiile controlului judiciar de a nu interactiona cu nicio persoana din dosar, respectiv de a nu interactiona cu persoanele care au calitatea de martor sau inculpate in dosar, fapt dovedit cu dispozitiile date anterior luarii masurii arestului la domiciliu. (…)

Inlocuirea masurii arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar se impune in conditiile in care la luarea acestei masuri s-au acordat valente sporite doar circumsantelor reale in care s-ar fi savarsit presupusele infractiuni, cu inlaturarea in mod netemeinic a celorlalte circumstante care particularizeaza persoana şi fapta imputata acestuia.  

Din punct de vedere al circumstantelor personale, acesta provine dintr-un mediu cu tinuta morala, locuieste impreuna cu sotia şi fiicele sale, nu s-a sustras urmaririi penale, a respectat obligatiile impuse de judecator, s-a prezentat ori de cate ori a fost chemat de organele judiciare, urmeaza consiliere psihologica, are o reputatie buna in comunitatea din care provine şi pentru care a adus multe beneficii, toate aceste aspecte reprezentand suficiente garantii, alaturi de cele c ear putea fi impuse de instanta, ca prin inlocuirea masurii arestului la domiciliu cu masura preventiva a controlului judiciar nu se pericliteaza buna desfasurare a procesului penal. (…)

Masura preventiva a controlului judiciar este suficienta pentru realizarea scopului prevazut de art. 202 C.pr.pen. Nu se poate retine pe baza de probe ca lasarea in libertate ar prezenta vreo stare de pericol pentru ordinea publica. (…)

Semnificativ este şi faptul ca in cauza acuzatiile nu sunt de coruptie, in cursul lunilor anterioare, pentru acuzatii mai grave, ca luare de mita şi abuz in serviciu cu prejudicii in cuantum de milioane Ron, s-a dispus chiar de catre procurorii DNA masura controlului judiciar pentru primarii din Harghita, Pascani, vicepresedintele CJ Brasov şi mai multi deputati.

Un alt argument in sustinerea cererii noastre este şi faptul ca in peste sapte luni de zile de monitorizare, respectiv din 22 septembrie 2014 şi pana la sfarsitul lunii mai 2015 s-au cautat probe pentru infractiuni de coruptie şi nu s-a gasit absolute nimic in acest sens. In cauza urmarirea penala a fost inceputa la data de 22 septembrie 2014 pentru infractiunea de trafic, respective cumparare de influenta, acuzatii care nu s-au confirmat.

Nu in ultimul rand, apararea intelege sa invoce Decizia 361 din 07 mai 2015 a Curtii Constitutionale prin care masura preventiva a arestului la domiciliu a fost declarata neconstitutionala”.